HCM Baia Mare

În 2012/2013 HCM Baia Mare devine vicecampioana României şi câştigă pentru prima dată Cupa României. În 2013/2014, implicarea municipalităţii creşte, efortul comunităţii fiind secondat de sponsori. Sezonul aduce prima participare în Liga Campionilor, primul trofeu de Supercupa României câştigat şi primul event din istorica clubului înfiinţat în 1960: titlul de campioană naţională adus în premieră în Baia Mare în handbalul feminin şi cucerirea Cupei României pentru a doua oară consecutiv. Pentru 2014/2015, obiectivele echipei HCM sunt calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor, câştigarea titlului naţional şi a Cupei României. Primul obiectiv a fost deja atins: câştigarea Supercupei României pentru a doua oară la rând. Din acest an competiţional, municipiul Baia Mare devine membru asociat la Clubul Sportiv HCM Baia Mare, urmând să aibă o pondere de 98% din patrimoniul iniţial al clubului în noua structură.

Istoricul HCM Baia Mare

Cu toate că handbalul în 11 a apărut în România încă din 1920, în Maramureş acest sport a pătruns abia în jurul anilor 50', primele echipe fiind înfiinţate în Baia Mare şi Sighet. Primul meci de handbal din Baia Mare a avut loc la inaugurarea Stadionului "23 August", în deschiderea unui meci internaţional de fotbal, în faţa a peste 12.000 de spectatori, la data de 9 august 1953. Atunci s-au disputat două partide de handbal, între echipele de băieţi şi fete din Baia Mare şi Sighet. Patru ani mai târziu s-au disputat şi primele jocuri de handbal în 7, pe teren redus. În afara campionatelor şcolare şi a "Duminicilor cultural-sportive" handbalul se juca şi în cadrul unor asociaţii sportive, unde se organizau campionate pe secţii, ateliere sau schimburi. Una din acestea era AS Constructorul Baia Mare, care s-a înfiinţat în 1960 şi aparţinea de Trustul de construcţii Maramureş. În următorii ani, de numele acestei grupări s-au legat cele mai importante succese din handbalul feminin maramureşean.

În 1967 Constructorul promovează în Divizia B, iar 8 ani mai târziu are o primă apariţie, efemeră, în Divizia A. Sub comanda antrenorului Constantin Popescu echipa băimăreană ocupă primul loc în Divizia B în 1978, revine în primul eşalon şi joacă finala ediţiei inaugurale a Cupei României. Este învinsă la mare luptă, de campioana ţării, Universitatea Timişoara, cu 14-12.Constructorul devine vicecampioană naţională în 1979, iar în sezonul următor câştigă medalia de bronz şi joacă o nouă finală în Cupa României, pe care o pierde cu 16-14 în faţa Ştiinţei Bacău. În acea perioadă de glorie a handbalului feminin băimărean la Constructorul jucau şase componente ale Naţionalei de senioare a României: Elisabeta Ionescu (foto), Maria Bosi-Igorov, Hilda Hrivnak-Popescu, Niculina Iordache-Sasu, Mariana Iacob-Iluţ şi Larisa Cazacu.
După o secetă de rezultate care a durat peste două decenii, în 1993 echipa este preluată de Exploatarea Minieră Şuior şi îşi schimbă denumirea în Şuiorul Construcţii. Antrenorul Ioan Băban aduce în lot mai multe jucătoare provenite de la Clubul Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare, cu care obţinuse în perioada 1990-1993 cinci medalii la campionatele naţionale de junioare: două de aur şi trei de bronz.

În 1995 antrenorul Băban împreună cu jucătoarele băimărene Ildiko Kerekes şi Cristina Mihai cuceresc titlul mondial cu naţionala de tineret a României la Aracaju, în Brazilia. În ediţia 1996-1997 echipa îşi schimbă din nou denumirea în Şuiorul AGECOM şi debutează în cupele europene. Formaţia antrenată de Gheorghe Sbora şi Sorin Rădulescu trece fără emoţii de primele două adversare din Cupa Cupelor, HC Kutaisi din Georgia şi Sparta Helsinki din Finlanda, dar este eliminată în faza sferturilor de finală de VfB Leipzig din Germania. La Şuiorul AGECOM jucau în acea perioadă mai multe handbaliste care au îmbrăcat de-a lungul anilor echipamentul "tricolor" al Naţionalei de senioare a României: Ildiko Kerekes, Carmen Buceschi, Cristina Mihai, Maria Pop, Nadina Dumitru, Victorina Stoenescu-Bora şi Marinela Doiciu-Györffi.

În 2001 gruparea băimăreană a fost la un pas de a se desfiinţa după ce sponsorul principal, Era Project, şi-a retras total susţinerea financiară în plin campionat. Au salvat însă echipa ziariştii băimăreni grupaţi în Asociaţia Pro Sport. La iniţiativa directorului de la Radio Contact, Liviu Bala, şi a reporterului sportiv de la Pro TV, Daniel Kotecz, echipa a fost preluată de organizaţia jurnaliştilor. Având sprijinul unui grup inimos de sponsori clubul s-a redresat financiar şi a reuşit să se salveze miraculos de la retrogradare sub conducerea antrenorilor Ion Gherhard şi Nicolae Neşovici. În iulie 2001 Asociaţia Pro Sport a predat echipa omului de afaceri Marcel Mariş. Soluţia a fost găsită de vice-primarul de atunci al Băii Mari, Vasile Barbul, şi a fost una inspirată din moment ce formaţia HC Selmont a revenit din nou în cupele europene sub conducerea antrenorului Gică Covaciu. El a fost însă înlocuit în debutul sezonului 2002-2003 cu Ion Gherhard. Tehnicianul care salvase echipa de la retrogradare în urmă cu un an pornea în Challenge Cup. Deşi a jucat meciurile din primele două tururi numai în deplasare, echipa pregătită de Ion Gherhard a eliminat fără probleme pe Initia Hasselt din Belgia şi Union Flaga Korneuburg din Austria. Băimărencele au eliminat apoi în sferturi pe Sport Athletique Merignac din Franţa. După o înfrângere la 4 goluri suferită la Bordeaux, Selmont învinge acasă la o diferenţă de 6 goluri şi se califică în semifinalele competiţiei. Fetele de la Selmont joacă în penultimul act al Cupei Challenge împotriva polonezelor de la Nata Gdansk. Prima manşă a fost câştigată de poloneze, cu 24-19, dar în polivalenta din Baia Mare HC Selmont face spectacol şi se califică în finală după o victorie la 9 goluri, 27-18.

În finala Challenge Cup, băimărencele au întâlnit redutabila formaţie Borussia Dortmund, care avea în componenţă 4 jucătoare din naţionala Germaniei, dar şi trei "straniere" provenite din Olanda, Polonia şi Slovacia. Meciul tur, cel disputat la Dortmund, a fost câştigat de Borussia cu 24-16. Returul s-a jucat în Baia Mare în faţa a aproximativ 3500 de spectatori. Selmont n-a reuşit să câştige decât cu 27-21 şi a ratat şansa de a cuceri trofeul pus în joc. Băimărencele au luptat însă admirabil fiind aplaudate minute în şir după meci deşi cupa a luat drumul Germaniei. Totuşi, performanţa echipei HC Selmont a fost excelentă, fiind singura grupare la jocurile sportive din România care a jucat o finală de cupă europeană în acel an. Dintre jucătoarele care au contribuit la cel mai important succes de până acum al handbalului maramureşean merită amintite: Claudia Cetăţeanu, Magda Kengyel, Laura Crăciun, Ana Maria Buican, Camelia Balint, Annamaria Ilyes, Anca David, Florina Nicolescu şi Maria Pop.

În 2004 Marcel Mariş se retrage de la conducerea clubului, care este preluată de Vasile Barbul. În scurt timp staff-ul administrativ este completat cu trei oameni care s-au dovedit a fi trup şi suflet alături de handbalul băimărean: Liviu Bala, Florin Marinca şi Neluţu Gurzău şi echipa băimăreană începe în ianuarie 2005 o nouă aventură europeană în Challenge Cup. Prima fază a competiţiei se dispută, în premieră, sub forma unor grupe de câte 4 echipe. Băimărencele câştigă turneul disputat pe teren propriu după ce înving în ordine pe LK Zug din Elveţia, RK Skopje din Macedonia şi Florgarden Sassari din Italia. Maramureşencele sunt eliminate apoi din competiţia europeană pentru a treia oară de o grupare din Germania, de această dată fetele antrenate de Ion Gherhard fiind învinse de SV Buxtehude. Ambele partide s-au jucat însă în Germania, rezultatul meciurilor fiind 32-25 şi 30-27.

În anul 2005 echipa îşi schimbă din nou denumirea în Handbal Club Municipal, iar preşedinte este ales fostul deputat Nicolae Bud. După un sezon, 2005-2006, încheiat la mijlocul clasamentului, echipa se califică din nou în cupele europene, în 2007, sub comanda lui Ioan Băban, care revine în Baia Mare după un exil de 10 ani în străinătate. HCM reuşeşte în ediţia 2006-2007 cea mai bună performanţă internă din ultimul sfert de secol - locul 4 în Liga Naţională şi locul 3 (semifinală) în Cupa României. Cu toate că era doar pe locul 9 după turul campionatului, HCM Baia Mare a avut un retur excelent, a câştigat 11 din cele 13 meciuri disputate - şi s-a clasat în final pe locul 4, la numai un punct de medalia de bronz. Gruparea băimăreană a repetat acelaşi rezultat în următoarele două ediţii de campionat, locul 4 în 2007-2008 şi 2008-2009, după care au urmat două participări în Cupa EHF. În 2008 băimărencele au eliminat pe Skövde HF (Suedia), apoi au învins în Baia Mare cu 29-26 pe Ikast Bording din Danemarca, o victorie de pus în ramă împotriva unei super-echipe în care au evoluat, printre altele, celebrele Gro Hammerseng, Katja Nyberg, Valerie Nicolas şi Tania Milanovic. În retur, danezele au câştigat la 14 goluri diferenţă şi s-au calificat în optimi. În sezonul 2008-2009 jucătoarele antrenate de Ioan Băban şi Costică Buceschi au eliminat în primele două tururi ale Cupei EHF pe Dunărea Brăila şi Milli Piyango (campioana Turciei). Din păcate, în luna februarie a anului 2009 echipa noastră a ratat accederea în sferturile de finală "la mustaţă", fiind eliminată de HC Leipzig (rezultate: 27-23 şi 28-33) din cauza unui gol încasat în ultimele 10 secunde, dintr-o aruncare de la 7 metri (!) oferită cadou echipei germane de arbitrii lituanieni. Cu toate acestea, participarea băimărencelor în Cupa EHF a fost una onorabilă şi a rămas în memoria iubitorilor de handbal, care au umplut până la refuz Sala Polivalentă la meciul de acasă cu HC Leipzig (circa 2.500 de spectatori).

Urmează trei sezoane în care austeritatea bugetului determină componenţa lotului. În ciuda bugetului modest, echipa băimăreană reuşeşte să se menţină la mijloc de clasament naţional. În 2009/2010, HCM termină pe locul 6, ratând milimetric locul 5, ultimul care asigura calificarea în cupe europene. Anul competiţional următor înregistrează un picaj de două locuri în clasament, HCM-ul terminând sezonul 2010/2011 pe locul 8. Aceeaşi poziţie îi aparţine echipei băimărene în 2011/2012, primul an în care HCM-ul este condus de tandemul de antrenori format din Costică Buceschi şi Magda Kovacs.

La un an după un an competiţional în care obiectivul a fost salvarea de la retrogradare, municipalitatea intervine şi sprijină echipa, iar primele rezultate încep să apară. Astfel, în 2012/2013 echipa devine vicecampioana României şi câştigă pentru prima dată Cupa României. În 2013/2014, implicarea municipalităţii creşte, efortul comunităţii fiind secondat de sponsori. Sezonul aduce prima participare în Liga Campionilor, primul trofeu de Supercupa României câştigat şi primul event din istorica clubului înfiinţat în 1960: titlul de campioană naţională adus în premieră în Baia Mare în handbalul feminin şi cucerirea Cupei României pentru a doua oară consecutiv. Pentru 2014/2015, obiectivele echipei HCM sunt calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor, câştigarea titlului naţional şi a Cupei României. Primul obiectiv a fost deja atins: câştigarea Supercupei României pentru a doua oară la rând. Din acest an competiţional, municipiul Baia Mare devine membru asociat la Clubul Sportiv HCM Baia Mare, urmând să aibă o pondere de 98% din patrimoniul iniţial al clubului în noua structură.