Dezbatere publică privind soluţiile de îmbunătăţire a locuirii sociale în Baia Mare

29 August, 2013

Primarul Cătălin Cherecheş şi Serviciul Public Asistenţă Socială au lansat astăzi proiectul privind soluţiile de îmbunătăţire a locuirii sociale în Baia Mare, care conţine şi componenta de mutare a romilor din zonele aparţinând domeniului public, ocupate ilegal, cum sunt Craica, Pirită sau Ferneziu. Proiectul se va afla în dezbatere publică pe parcursul următoarelor două luni, urmând să fie prezentat tuturor factorilor de decizie, începând de la aleşii locali, specialişti, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ambasadelor care şi-au manifestat interesul asupra acestei probleme în ultimii doi ani, societatea civilă, cetăţeni şi membri ai Consiliilor Civice de Cartier, precum şi comunităţii rome din Baia Mare.

Proiectul în variantă integrală poate fi consultat dând click pe link-ul de mai jos :

http://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Administratia-Publica-Locala/Anunturi-si-comunicate/Anunt-din-29.08.2013--dezbatere-publica-privind-solutiile-de-imbunatatire-a-locuirii-sociale-in-Baia-Mare/

Vă invităm să ne transmiteţi părerea, propunerile şi recomandările dumneavoastră la acest proiect printr-un comentariu sau la adresa de e-mail primar@baiamare.ro

SCRIE UN COMENTARIU

ASOCIATIA UMANITARA IMPREUNA PENTRU EI, Asociatia Romano ButiQ, Fundatia Ruhama, Asociatia Sanse Egale, Asociatia Sanse Egale pentru Femei si Copii, Profesor Univ. Dr. Eniko Vincze, Lector Univ. Dr. Cristina Rat, Alianta Civica a Romilor din Romania, Fundatia Desire Cluj 28 Octombrie, 2013 Stimate domnule primar,
Stimați membri ai Consiliului Local Baia Mare,

Apreciem preocupările dumnevoastră de îmbunătățire a situației persoanelor dezavantajate care se confruntă cu riscul excluziunii sociale, printre care și mulți cetățeni de etnie romă din zonele Craica, Pirita, Ferneziu, Horea și locuințele temporare de necesitate din fosta fabrica CUPROM.
Considerăm de actualitate și în linie cu recomandările naționale și europene realizarea unui plan local de acțiune pentru îmbunătățirea locuirii sociale în Baia Mare și a oferi acest plan spre dezbatere publică.
Parcurgând proiectul disponibil pe site-ul Primăriei, care urmează să fie votat într-una din proximele ședințe ale Consiliului Local, am dorit să vă semnalăm câteva aspecte care considerăm că pot fi îmbunătățite pentru a asigura succesul dorit al proiectului, în conformitate cu principiile incluziunii sociale.

1. Asigurarea caracterului integrat și sustenabil al proiectului de incluziune socială
Pentru asigurarea succesului pe termen lung al proiectului, măsurile din domeniul locuirii (accesul la locuințe sociale sau la concesionarea unor terenuri în vederea construcției unei locuințe familiale dotate cu utilitățile de bază) trebuie însoțite de măsuri din domeniul ocupării forței de muncă, facilitării accesului la educație (inclusiv cea preșcolară) și programe de calificare profesională, servicii de sănătate și servicii sociale de îngrijire a copiilor mici sau a adulților cu dizabilități, invaliditate, sau alte situații de vulnerabilitate. În acest sens, ar fi de real folos crearea de locuri de muncă pentru persoanele care se confruntă cu sărăcie și riscul excluziunii sociale prin proiecte de economie socială și mentorat, dar și prin promovarea angajării persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile de către companiile private și de stat din oraș.

2. Desegregarea teritorială ca mijloc al incluziunii sociale și condiție de accesare fondurilor europene
a. Atât experiența din România, cât și cea din alte țări europene a arătat că prin concentrarea în aceeași arie a unui cartier a familiilor aflate în situații de dificultate, cu nivel de educație modest și participare redusă pe piața muncii, problemele sociale se agravează. Din acest motiv, ar fi necesar ca locuințele și spațiile pentru case din fiecare locație să fie oferite în proporții egale (1) unor familii tinere, educate, care conform reglementărilor actuale pot beneficia de locuințe sociale și (2) unor familii din categorii vulnerabile, inclusiv unor familii deprivate din zonele Craica, Pirita, Horea, Ferneziu sau CUPROM.
b. În nici una dintre locații să nu fie mutate, exclusiv, doar familii din categorii vulnerabile (cum ar fi familiile deprivate din zonele Craica, Pirita, Ferneziu, Horea sau CUPROM), pentru a oferi modele sociale alternative acestor familii și copiilor.
c. Desegregarea teritorială a locațiilor din Baia Mare unde acum locuiesc preponderent familii sărace de romi, poate fi realizată și prin planuri zonale de regenerare urbană sau de dezvoltare integrată, prin care familiilor care trăiesc deja acolo li s-ar îmbunătăți condițiile locative și oportunitățile de școlarizare și ocupare. Aceste zone, actualmente deprivate, dar fără probleme de poluare sau de risc de mediu, s-ar putea transforma în zone de locuire decentă , conectate la oraş şi la utilităţile publice, unde se vor putea muta alături de rezidenţii de acum şi alte familii, indiferent de etnia și statutul lor social.
d. Proiectul omite să precizeze mecanismele administrative prin care familiile relocate (cu excepția celor din blocuri) vor avea permisiunea de a-și construi case pe terenurile desemnate. Este neclar dacă aceste terenuri le vor fi concesionate sau vândute.
e. Cadrul Strategic Comun 2014-2010 pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul european agricol și cel pentru pescuit și afaceri maritime definește printre prioritățile FEDER regenerarea urbană și rurală care dizolvă concentrarea spațială a sărăciei, și refuză categoric formele de segregare și discriminare:
“Sprijin pentru regenerarea fizică și economică a comunităților urbane și rurale defavorizate, inclusiv romii, ceea ce reduce concentrația spațială a sărăciei, inclusiv promovarea unor planuri integrate în care locuințele sociale sunt însoțite în special de intervenții în domeniul educației, sănătății (inclusiv instalații sportive pentru rezidenți) și ocupării forței de muncă” (Comisia Europeană, SWD 2012/61, p.35).
“Fondurile CSC nu pot fi utilizate pentru acțiuni care contribuie la orice formă de segregare și discriminare” (Idem, p.36).
Prin urmare, recomandăm ca planurile primăriei privind îmbunătățirea locuirii sociale în Baia Mare să se elaboreze ca mijloace ale prevenirii și combaterii marginalizării sociale, iar integrarea familiilor sărace (inclusiv a celor de romi) să nu se facă în nici un caz prin relocarea acestora în zone unde segregarea rezidențială ar reproduce excluziunea și marginalizarea lor, și/sau deprivarea lor materială multiplă și stigmatizarea culturală.
3. Locațiile alese: aspecte ce țin de calitatea mediului fizic, infrastructura urbană și accesul la servicii publice
a. Zonele Pintea Viteazul și strada Arieșului constituie locații propice construcției de locuințe sociale și relocării, deși sunt situate spre periferia orașului.
b. Zona Postfunduș, ambele parcele, dar în special parcela 2, se află într-o zonă foarte poluată, cu risc pentru sănătatea locuitorilor, îndepărtată de instituțiile publice. Pentru a ajunge la Centrul Romani, copiii trebuie să treacă pe strada Oborului, unde există o contaminare gravă cu pirită. În apropierea zonei de află un depozit de muniție.
c. Zona Dura se află între pista de aterizare a Aeroportului Baia Mare și un iaz de decantare cu pericol pentru sănătate, care s-a devărsat în trecut. Zona este nu doar îndepărată de instituțiile publice, dar și conexiunile de care dispune prin serviciul de transport în comun sunt problematice. Infrastructura urbană nu este dezvoltată, iar pentru numărul mic de case planificate pentru această locație investiția în dezvoltarea infrastructurii nu este rentabilă. Accesul la servicii publice, în special la școală și unități medicale, este extrem de dificil.
d. Zona Dumbravei se află în apropierea gropii de gunoi, cât și a unui depozit de muniție. Ecologizarea rampei și desființarea depozitului de muniție ar trebui să fie măsuri premergătoare alocării acestei zone pentru construcția de locuințe sociale. Zona este îndepărtată de autoritățile locale.
e. Zona stației de epurare este o zonă poluată, cu risc pentru sănătate. De asemenea, este un loc stigmatizant, neatractiv pentru familii tinere educate, conducând la o segregare a celor săraci și vulnerabili în această zonă. Numărul mic de unități locative planificate acolo face investiția în infrastructura urbană nerentabilă.

Prin urmare, considerăm că doar zonele Pintea Viteazul și strada Arieșului sunt propice de locuințe sociale și, cu condiția ecologizării rampei de gunoi și desființării depozitului de muniție, zona Dumbravei. De asemenea, trebuie asigurat accesul la serviciile de transport în comun. Utilizarea curselor speciale pentru transportul copiilor la școală nu rezolvă problema conexiunii la oraș, prin urmare transportul urban local trebuie asigurat în fiecare locație, având în vedere desigur și nevoile adulților de a se deplasa facil către alte locații din oraș.
Considerăm că, prin comparație cu locațiile alese, zona Craica este superioară atât ca localizare (relativ aproape de centru și conectat la oraș), cât și prin calitatea mediului fizic. Recomandarea noastră este elaborarea unui proiect de locuințe sociale în zona Craica, de exemplu prin proiectul ARHIPERA al Fundației Soros sau prin proiectele Habitat pentru Umanitate, dar și completarea acestora prin alte proiecte de dezvoltare a fondului locativ, cu respectarea principiilor deja amintite, inclusiv prin conectarea zonei Craica la utilități. În paralel cu îmbunătățirea condițiilor locative, orice soluție de amplasare se va implementa, în viitor va fi nevoie de susținerea unui program de incluziune socială activă care, printre altele, urmărește şi prevenirea evacuărilor.

4. Aspecte generale privind proiectarea noilor locuințe tip casă, destinate relocării în zonele Postfunduș, Dura, Pintea Viteazul, Dumbravei, proximitatea stației de epurare
a. În calculul numărului de case ce pot fi construite în locațiile identificate, s-a luat în considerare o suprafață de 250mp/unitate locativă, ceea ce se poate dovedi insuficient ținând cont de reglementările privind structura , mărimea și distanța minimă din case, conform legii locuirii 114/2006.
b. Ținând cont de faptul că familiile relocate în zonele destinate construcției de case trebuie să își construiască imobilile din resursele proprii, foarte limitate, probabil vor utiliza materiale de construcție mai ieftine, precum lemnul, care însă este în mai mare măsură expus incendiilor. Din motive de sercuritate, distanța dintre case ar trebui să fie suficient de mare pentru a preveni extinderea incendiilor, consultarea experților ISU fiind indispensabilă în acest sens.
c. Datorită costului ridicat al încălzirii centrale sau pe baza unei termocentrale proprii, locuitorii vor utiliza pentru încălzire sobe și combustibili de lemn sau alți combustibili solizi. Din acest motiv, vor avea nevoie de o curte care servește drept spațiu de depozitare a combustibililor solizi (lemne, cărbuni).
d. Datorită costului ridicat al branșării la apă potabilă și canalizare, pentru multe familii amenajarea unor fose septice și (dacă calitatea apei freatice permite) a unor fântâni ar contribui la sustenabilitatea locuirii în noua locație.
e. Datorită veniturilor scăzute, cultivarea unei grădini cu zarzavaturi ar contribui semnificativ la îmbunătățirea calității nutriției familiilor relocate și, implicit, a stării lor de sănătate. Din acest motiv, ar trebui rezervată o parte din suprafața de teren pentru o mică grădină familială.
f. Practicarea unor meserii tradiționale (împletirea unor coșuri, mături și alte obiecte de nuiele, spoitoria etc.) în cadrul unor mici întreprinderi familiale sau de către persoane fizice autorizate ar compensa dificultățile cu care se confruntă mulți etnici romi la angajare. În acest scop, ar fi utilă rezervarea unor părți din suprafață pentru ateliere de lucru.
g. Profilul tânăr al populației relocate, cu mulți copii de vârstă preșcolară și școlară, impune necesitatea amenajării unor spații de joacă în condiții adecvate, securizate.
h. Deoarece în viitorul apropriat (următorii zece ani) este puțin probabil ca situația materială a familiilor relocate să se îmbunătățească suficient de mult pentru a le permite mutarea într-o locuință mai încăpătoare, necesară unei familii cu elevi adolescenți care au nevoie de un spațiu propriu pentru învățare, ar fi importantă asigurarea posibilității de extindere a caselor construite prin construcția unor camere suplimentare.
Prin urmare, considerăm că atât spațiul alocat unei case, cât și distanțele dintre case ar trebui să fie mai mari, iar o parte din teren ar trebui rezervat pentru curți, grădini, ateliere meșteșugărești, spații de joacă pentru copii.

5. Aspecte generale privind proiectarea apartamentelor de bloc, zona Arieșului
a. Apartamentele cu o cameră tip I de 18,96 mp (30/bloc) și de 12,39mp (24/bloc), destinate probabil persoanelor singure, trebuie să fie dotate cu unitate sanitară (toaletă și duș) proprie și bucătărie proprie, altfel aceastea nu pot răspunde necesităților unei vieți civilizate. Suprafețe lor sunt foarte mici.
b. Apartamentele cu două camere sunt puține (doar 6/bloc) iar suprafețele lor de 25,21 mp, din care se scade suprafața unității sanitare și a bucătăriei, sunt prea mici în raport cu necesitățile unei familii cu copii, cărora acestea le sunt probabil destinate.
c. Peretele despărților dintre apartamente, construit din rigips și vată minerală bazaltică, nu va asigura izolarea fonică între apartamente, lezând intimitatea familiilor și posibilitatea elevilor de a studia acasă în condiții optime.
d. Conform proiectului, vor fi construite 5 blocuri, fiecare având 60 de apartamente. Ținând cont de regimul de înălțime din zonă (blocuri de 4 etaje), va fi posibil să se construiască maximum blocuri de 6 nivele (parter, 4 etaje și mansardă locuită), rezultând astfel 10 apartamente pentru fiecare nivel. Locuirea din aceste blocuri va fi înghesuită, iar dotările interioare (holul, casa scărilor) vor fi expuse unei uzuri intense.
e. Condițiile de locuit din aceste blocuri nu vor fi atractive pentru tinerii cu un nivel de educație superior, nici pentru familiile cu copii, ajungându-se la o situație de segregare în aceste blocuri a persoanelor celor mai vulnerabile, lipsite de resursele necesare întreținerii optime a spațiilor locative.
f. Centrul comunitar propus în proiect ar trebui să acopere și serviciile sociale necesare familiilor cu copii (creșă, grădiniță, centru de zi pentru elevi) pentru a facilita participarea lor pe piața muncii.
g. Proiectul ar trebui să prevadă și un spațiu de joacă pentru copii.
Prin urmare, considerăm că numărul blocurilor și, implicit, numărul apartamentelor ar trebui redus, astfel încât să se asigure un spațiu locativ mai mare și mai bine izolat fonic și termic, adecvat nevoilor unei vieți civilizate, respectarea dreptului la intimitate și a nevoii elevilor de a studia în condiții optime.

În scopul fezabilității financiare, proiectele de regenerare urbană şi relocare a familiilor nevoiaşe din spaţii poluate improprii locuirii spre zonele rezidențiale decente ar putea utiliza fonduri europene. Acestea sunt însă condiţionate de respectarea principiilor incluziunii sociale, adică proiectele finanţate trebuie să reducă concentrarea teritorială a familiilor sărace sau vulnerabile, să combată segregarea spaţială şi socială. Similar, proiectele cu finanțare europeană trebuie concepute și implementate cu participarea comunităților dezavantajate, organizând consultări adecvate și aplicând instrumentele dialogului social. Publicarea proiectului pe pagina internet a primăriei spre dezbatere publică este doar un prim pas, care trebuie continuat prin consultarea directă a celor vizaţi de proiect. În lipsa unor consultări genuine și a oferirii unei alternative adecvate (iar alocarea unor terenuri într-un regim de proprietate neclar nu constituie o alternativă adecvată), relocarea se va transforma într-un act de evacuare forțată.

Prin urmare, recomandăm cu acest scop constituirea unui grup local de inițiativă, care să includă delegați din partea comunităților afectate, reprezentanți ai societății civile, precum și ai autorităților locale. Pentru ca delegații să reprezinte punctele de vedere ale diferitelor grupări din aceste comunități și să participe de pe poziții egale la grupul de inițiativă constituit, în prealabil, sau în paralel cu aceste demersuri, este nevoie și de capacitarea acestora prin dezvoltare comunitară adecvată. La fel de indispensabil este și un program amplu de educație anti-rasistă in vederea creării unui climat adecvat de conviețuire inter-etnică în oraș.

Îmbunătățirea acestor aspecte ar consolida eforturile municipalității de a transforma Baia Mare într-un oraș incluziv, unde familiile tinere cu posibilități materiale reduse, cât și categoriile sociale vulnerabile, ar putea beneficia de locuințe sociale decente, cu acces la oportunitățile de educație, muncă, servicii publice oferite de capitala județului.

Semnatari:
- Gabriela Pop, ASOCIAȚIA UMANITARĂ ÎMPREUNĂ PENTRU EI
- Profesor Univ.dr.Enikő Vincze, Universitatea Babeș-Bolyai, și Fundația Desire, Cluj
- Nicoleta Bițu, Romano ButiQ, București
- Lăcătuş Nicoleta , Asociația Șanse Egale pentru Femei si Copii , Zalău
- Robert Vaszi, Asociația Șanse Egale, Zalău
- Mirela Faitaş, Alianța Civică a Romilor din România , Bucureşti
- Lector Univ. Dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
- Alina Onchis, Fundatia Ruhama, Oradea

Aurel Robescu 01 Octombrie, 2013 Constat ca cetatenii orasului s-au impartit in doua tabere. Aceasta disputa nu cred ca face bine nimanui. Ne place sau nu, tiganii traiesc printre noi si din pacate ne strica imaginea in lume. Tocmai de aceea trebuie gasite solutii care sa amelioreze aceasta situatie, deoarece rezolvarea nu cred ca va fi posibila intr-un timp foarte scurt. Nu inteleg de ce trebuie mutati toti impreuna, de ce trebuie izolati? pentru a creste gradul de infractionalitate in acele grupuri? de ce trebuie sa cream conflicte cu alti cetateni din zonele unde se preconizeaza a fi mutati? de ce nu incercam sa le cream cateva locuri de munca si sa integram copiii in scoala? de ce nu putem face acum un efort financiar si compromisuri, in sensul renuntarii la unele orgolii, pentru ca ma gandesc ca peste cativa ani va fi destul de dificil de gestionat aceasta situatie, prin simplul fapt ca ei vor fi mult mai multi, infractiunile vor fi mult mai mari, dese si grave, iar costurile evident mult mai greu de suportat. Nu mi-as dori sa-mi angajez un insotitor pentru a-mi trimite copilul la scoala sau pentru a iesi din casa. Cred ca acesti oameni trebuie conditonati in tot sprijinul pe care-l primesc si poate daca i-am trata ca pe niste oameni am avea mai mult succes. Nu trebuie uitat faptul ca daca incerci sa rezolvi o problema, ar fi bine sa nu provoci altele. Nu trebuie create ghetouri care sa nu poata fi controlate, pentru ca pe termen lung cred ca vom avea toti de suferit.

Starbuck 08 Noiembrie, 2013 Planuri, planuri, planuri... Ce citesc eu aici este halucinant. Zone de locuire decenta le trebuiesc romilor? Pai cate zone de locuire decenta nu au fost pulverizate de aceasta etnie pana acuma? Am impresia ca nu stiti despre ce oameni vorbiti! La ora actuala se fac eforturi imense pentru a se reabilita cartierul Vasile Alecsandri (Hatvan) de catre primaria orasului (toata stima pentru aceasta institutie) insa cred ca toate aceste stradanii sunt de prisos. Romii spulbera orice speranta de mai bine, mai curat si mai civilizat. Cred ca nu ati trait niciodata in vecinatatea unei comunitati care iti lovesc masina, iti rup garduletul de langa bloc, iti murdaresc instantaneu aleea ingrijita din fata casei tale sau iti manjesc cu rahat infect viata ta linistita de bun cetatean si iti calca in picioare fara nici o rusine dreptul tau la un trai decent . Si toate acestea fara nici un motiv. Pentru ce trebuie eu, roman de bun simt si cu toate darile la stat achitate la zi, sa inghit toate aceste umilinte? Pai nu credeti ca eu ma simt cel discriminat in propria mea tara?

Primarul

Administrația Publică Locală

Consiliul Local

Prima pagina

Administraţie

Dezbatere publică privind soluţiile de îmbunătăţire a locuirii sociale în Baia Mare