În semn de neuitare a Marelui duhovnic Serafim Man

15 Februarie, 2013
Unul dintre cei mai mari duhovnici români - Părintele Arhimandrit Serafim (Ștefan) Man a fost chemat de Domnul în adevărata viaţă - în lumea drepților, a preacuvioșilor, în Biserica cea triumfătoare. După o viaţă dedicată iubirii şi credinţei în Dumnezeu.
Cu patru zile înainte de a împlini 17 ani, la 23 noiembrie 1952, a fost primit în obștea Mănăstirii Rohia de către starețul de atunci, Justinian Chira – astăzi Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului devenind în 1973 conducătorul obștii monahale, până în anul 1984 când, din motive de sănătate s-a retras. Preacuvioșia Sa, în 1980, l-a primit pe Nicolae Steinhardt în obște și l-a călugărit.
Anii au trecut…cu trudă multă, credință și mai multă – spornică și rodnică – în neostoită rugăciune, trecând senin peste lumeasca suferință a neiertătoarei boli! La 27 decembrie 2012, de sărbătoarea Sfântului Ștefan, P.S. Iustin Sigheteanul i-a acordat, în semn de preţuire şi respect, „Crucea Voievodală Maramureșană”. A fost ultima dată când a slujit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi a fost împărtăşit de către P.S. Iustin, ucenicul Părintelui Serafim.
Duminică, 10 februarie 2013, s-a mărturisit, s-a împărtăşit şi apoi, după ani de suferinţă, s-a stins ca o lumânare, arzând cu credinţă jertfelnică, cu dragoste faţă de Dumnezeu, de mănăstire şi de tot poporul cel dreptcredincios - s-a mutat la Iisus Hristos Domnul.
Am avut doar câteva tulburătoare întâlniri la Rohia cu călugărul ce avea chip de înger. Mult prea puține pentru a-l cunoaște, dar îndeajuns pentru a afla importante calități omenești și monahale pe care se clădise o personalitate de excepție: duhovnicul multora (dar mai ales a Î.P.S. Arhiepiscop Justinian, care s-a mărturisit la Preacuvioşia Sa înainte cu şapte zile de strămutarea la cele veșnice a pr.Serafim). Stareț chivernisitor, bun păstrător al Credinței și Tradiţiei, păstor receptiv la credincioși, la nou și chiar la modernul social contemporan, distins şi erudit, preot şi om al culturii înţelepte, slujitor al Bisericii şi al poporului român.
Să îmi fie iertate acest umile cuvinte în care am încercat să vă descriu cum l-am perceput eu pe Părintele Serafim Man. Îl voi păstra viu în amintire și în suflet pentru caracterul, onoarea şi demnitatea lui, pentru vocea caldă, molcomă - în acelaşi timp hotărâtă, dojenitoare şi fermă - pentru vasta cultură teologică, luciditatea şi spiritul critic, toate acestea însoţite de foarte multă înţelegere, smerenie, blândeţe şi solicitudine.
 
Dumnezeu să-l ierte pe arhimandritul Serafim şi să-l odihnească! Veşnică și binecuvântată fie-i pomenirea! Aduc, și prin aceste îndoliate cuvinte, prinos de cinstire şi de recunoştinţă PĂRINTELUI SERAFIM, rugându-ne să-l răsplătească Dumnezeu cu harul şi cu dragostea sa cea nemărginită și acolo, în locaşurile cele cereşti, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!
 
Cătălin Cherecheş
Primarul Municipiului Baia Mare
Se incarca...